ro

Analiza pieței

Acest articol nu este un sfat juridic.

Fintech în Brazilia

Pagina principală

Brazilia a înregistrat o creștere semnificativă în afacerile fintech în ultimii ani. Conform raportului Distrito Fintech Mining din 2021, la momentul publicării erau active 1.158 de companii fintech, dintre care majoritatea lucrau cu soluții de plată și credit. S-a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de soluții „banking as a service”, atunci când companiile din afara pieței financiare implementează soluții de plată și bancare pentru clienții care folosesc întreaga infrastructură a companiilor fintech autorizate să administreze BACEN.1

Una dintre cele mai importante inovații din 2021 a fost adoptarea Legii nr. 14 286/2021, care reglementează piața valutară braziliană, capitalul brazilian în străinătate, capitalul străin în țară și procedura de trimitere a informațiilor despre tranzacțiile valutare către BACEN. Noua lege a adus schimbări pe piața valutară braziliană prin includerea fintech și a altor instituții de plată pe piața valutară; înainte de adoptarea Legii, numai băncile puteau presta servicii pe piaţa valutară. În plus, Legea prevede că BACEN este responsabilă pentru reglementarea ulterioară a regulilor, ceea ce îi conferă dreptul de a ajusta în mod independent regulile în conformitate cu ideile sale pentru sectorul financiar și tehnologic.2

La 15 mai 2020, MCV a publicat Instrucțiunea Nr. 626 care reglementează crearea și funcționarea unui sandbox de reglementare, un mediu de reglementare experimental care permite persoanelor juridice să participe la testarea modelelor de afaceri inovatoare în activități legate de piața valorilor mobiliare. Această inițiativă are potențialul de a promova inovația pe piețele de capital, deoarece poate oferi participanților o mai mare securitate juridică prin consultanță în materie de reglementare, reducând în același timp costul dezvoltării de produse, servicii și modele de afaceri inovatoare și pentru clienții participanților, îmbunătățind astfel incluziunea financiară.2

Guvernul brazilian a adoptat Legea nr. 14.286 din 29 decembrie 2021, cunoscută drept noul cadru legal pentru schimbul valutar, care urmărește actualizarea multor reguli învechite în domeniul pieței valutare, facilitând utilizarea monedei braziliene în tranzacțiile internaționale. , făcându-l mai consistent cu practica internațională și răspunzând nevoilor companiilor braziliene.2

Legea braziliană nu prevede un anumit tip de licență de operare pentru companiile fintech. În practică, natura serviciilor oferite de aceste companii va dicta ce reguli li se aplică, de exemplu într-un anumit sector al economiei.2

Majoritatea acestor reguli sunt aplicate de entități care fac parte din Sistemul Financiar Național (SNF), ale căror competențe sunt consacrate în articolul 192 din Constituția Federală din 1988. SNF este împărțit în trei organisme principale și sectoarele lor de operare respective:

  • Consiliul Monetar Național, care reglementează moneda, creditul, capitalul și schimbul;
  • Consiliul Naţional al Asigurărilor Private, responsabil cu asigurările private; precum și
  • Consiliul Național de Pensii Suplimentare, care reglementează fondurile de pensii închise. 2

Fiecare sector are, de asemenea, organe de supraveghere:

  1. BACEN, care reglementează instituțiile financiare, banii, creditele, plățile și schimburile;
  2. CVM, responsabil de reglementarea valorilor mobiliare, mărfurilor și futures;
  3. SUSEP pentru industria asigurărilor; precum și
  4. Administrația Națională a Pensiilor Suplimentare pentru segmentul Fondului de pensii private închise. 2

Volumul inițiativelor fintech și de eficiență financiară care operează pe piața braziliană crește de la an la an, ceea ce înseamnă că acesta este un sector în creștere cu potențial mare. Obiectivele principale ale reglementărilor recente au fost să reducă barierele de intrare pentru noi jucători, să dezvolte inițiative perturbatoare ale pieței financiare și să simplifice și mai transparente principiile de sistem și operaționale, dar foarte sigure și mai eficiente pentru instituțiile financiare, fie că sunt tehnologice sau mai eficiente. nu, ci clienții lor. Astfel, se poate concluziona logic că acest scenariu de reglementare a contribuit la dezvoltarea concurenței între instituțiile financiare din Brazilia.2

Autoritățile manifestă un comportament cooperant lucrând împreună pentru a dezvolta reglementări care pot afecta piața. De asemenea, își unesc forțele cu sectorul privat, în special cu jucătorii fintech. Lucrând împreună, autoritățile pot dezvolta reglementări pentru a extinde utilizarea aplicațiilor tehnologice care modernizează serviciile financiare și le fac mai eficiente.2

Este important să se asigure un nivel adecvat de securitate fără a crea reglementări inutile care pot înăbuși activitățile companiilor ale căror produse și servicii beneficiază piața. Inovația este un instrument puternic pentru promovarea incluziunii financiare a cetățenilor, iar dezvoltarea unui cadru legal care să stimuleze crearea de noi tehnologii este un pas foarte important în dezvoltarea societății și economiei braziliene.2

În acest sens, 2021 a demonstrat că există o mulțime de dovezi că mai mulți factori interesați, fie din domeniul privat, fie din domeniul public, sunt gata să avanseze ecosistemul prietenos cu tehnologia în anii următori.2

Crowdfunding în Brazilia

Fintech în alte țări

Hai să vă prezentăm

Avocați de tehnologie financiară în Brazilia

Kristina Berkes

Kristina Berkes

Participare ca avocat la fonduri de investiții de risc, desfășurare de tranzacții de fuziuni și achiziții în domeniul IT, suport pentru iGaming și active de afaceri

Note
  1. https://materiais.distrito.me/mr/fintech-report
  2. https://thelawreviews.co.uk/title/the-financial-technology-law-review/brazil
Instrumentul No-Code

Creează-ți propria platformă de finanțare participativă acum

Instrument fără cod pentru lansare rapidă pe platforme de crowdfunding, crowdlending, crowdinvesting, creditare P2P, crowdfunding imobiliar, donații și altele.

Creează-ți propria platformă de <span>finanțare participativă</span> acum