Puteți consulta regulile și reglementările din alte jurisdicții.
În prezent, în Japonia se utilizează o abordare a "soft law" în gestionarea inteligenței artificiale, promovând conformitatea voluntară prin recomandări, nu prin obligații legale. Ministerul Economiei, Comerțului și Industriei (METI) a emis ghiduri neobligatorii în ianuarie 2022 pentru a încuraja bunele practici printre dezvoltatorii de inteligență artificială. De asemenea, Japonia a elaborat Principiile Hiroshima pentru promovarea unei inteligențe artificiale sigure și de încredere la nivel global.1
Cu toate acestea, grupul de lucru al Partidului Liberal-Democrat propune o abordare a "dreptului dur", numită "Legea de bază privind dezvoltarea inteligenței artificiale responsabile". Legea propusă va reglementa anumite modele de inteligență artificială generativă, impunând controlul statului, raportarea periodică și obligațiile de conformitate pentru dezvoltatori. Această nouă lege reprezintă o schimbare semnificativă față de strategia actuală de reglementare a Japoniei către o bază legală mai obligatorie.2
În prezent, în Japonia nu există legi specifice care să reglementeze dezvoltarea, utilizarea sau furnizarea inteligenței artificiale. Cu toate acestea, propunerea "Legii de bază privind dezvoltarea unei inteligențe artificiale responsabile" ar putea stabili o bază legală fundamentală pentru sistemele și aplicațiile de inteligență artificială.2
În Japonia există mai multe legi în vigoare care, deși nu sunt specific destinate inteligenței artificiale, au un impact asupra dezvoltării și utilizării acesteia. De exemplu, Legea transparenței platformelor digitale asigură echitate și transparență în tranzacțiile pentru marile platforme de comerț online și afacerile de publicitate digitală, iar Legea privind instrumentele financiare și activitatea bursieră reglementează tranzacțiile algoritmice de înaltă viteză, cerând înregistrarea celor care gestionează aceste sisteme și menținerea înregistrărilor tranzacțiilor.2
Codul civil prevede posibilitatea de a intenta acțiuni în cazurile de încălcare a dreptului la onoare și demnitate împotriva persoanelor care instruiesc inteligența artificială să creeze și să publice conținut defăimător. Legea drepturilor de autor și legea protecției datelor personale se aplică utilizării neautorizate a inteligenței artificiale. În plus, Codul penal poate reglementa diverse infracțiuni legate de inteligența artificială, cum ar fi calomnierea, obstrucționarea afacerilor prin crearea de conținut fals de către inteligența artificială și trimiterea de comenzi neautorizate către computerele altora. Aceste legi, luate împreună, afectează practica utilizării inteligenței artificiale în Japonia, chiar în absența unor reglementări specifice privind inteligența artificială.2
În Japonia nu există o definiție legal recunoscută a "inteligenței artificiale". Recomandările preliminare privind inteligența artificială pentru afaceri, publicate de Ministerul Economiei, Comerțului și Industriei (METI) și Ministerul Afacerilor Interne și Comunicațiilor, recunosc lipsa unei definiții stabilite pentru inteligența artificială și subliniază dificultatea unei definiții stricte a domeniului său de aplicare. Cu toate acestea, în cadrul acestor recomandări preliminare, METI consideră inteligența artificială ca un concept abstract care acoperă sistemele de inteligență artificială, precum și software-ul și programele de învățare automată.3
În prezent, nu există legi sau reglementări specifice care să vizeze reglementarea directă a dezvoltării, utilizării sau distribuirii inteligenței artificiale. De asemenea, inteligența artificială sau sistemele de inteligență artificială nu sunt de obicei clasificate în funcție de riscuri în principiile și regulile existente din Japonia. Cu toate acestea, au existat rapoarte conform cărora anumiți funcționari guvernamentali văd necesitatea adoptării unei abordări bazate pe evaluarea riscurilor.4
În prezent, în Japonia lipsesc legi sau reglementări specifice care să vizeze reglementarea directă a dezvoltării, utilizării sau furnizării de inteligență artificială. Cu toate acestea, Recomandările preliminare ale METI evidențiază principiile pe care Japonia încearcă să le respecte. Aceste principii subliniază diferite aspecte:
În primul rând, aplicațiile de inteligență artificială ar trebui să funcționeze cu orientare către om, asigurându-se că nu încalcă drepturile fundamentale ale omului, protejate atât de standarde naționale, cât și internaționale. Acest principiu subliniază importanța aspectelor etice în dezvoltarea și utilizarea inteligenței artificiale.5
În al doilea rând, legislatorii și liderii de afaceri implicați în inteligența artificială ar trebui să aibă o înțelegere cuprinzătoare a tehnologiilor AI, precum și cunoștințe și cadre etice corespunzătoare. Acest lucru garantează utilizarea responsabilă și eficientă a inteligenței artificiale în societate, având în vedere riscurile potențiale și maximizând avantajele.5
În al treilea rând, protecția confidențialității rămâne o problemă cheie. Părților interesate li se recomandă să trateze datele personale cu grijă, având în vedere sensibilitatea și importanța acestora. Acest principiu corespunde eforturilor mai largi de protejare a drepturilor persoanelor în contextul unei digitalizări tot mai mari și a interconectării lumii.5
Japonia încearcă să găsească un echilibru între utilizarea potențialului beneficiilor inteligenței artificiale și gestionarea riscurilor asociate. Acest lucru include îmbunătățirea securității publice și a rezilienței, care sunt aspecte cheie în promovarea aplicațiilor de inteligență artificială.5
Promovarea concurenței corecte în peisajul global al inteligenței artificiale este importantă. Asigurarea unor condiții egale între țări și participanți stimulează inovația și previne practicile monopoliste care ar putea încetini progresul tehnologic.5
Transparența, responsabilitatea și justiția joacă un rol cheie într-o "societate pregătită pentru inteligența artificială". Procesele decizionale ar trebui să fie transparente, responsabile și lipsite de prejudecăți pentru a menține încrederea în tehnologiile de inteligență artificială și pentru a reduce potențiala discriminare.5
În cele din urmă, facilitarea colaborării între instituțiile academice, institutele de cercetare și industrie contribuie la inovații în domeniul inteligenței artificiale. Guvernele joacă un rol cheie în facilitarea reformelor reglementare care susțin un mediu favorabil pentru cercetare și dezvoltare în domeniul inteligenței artificiale, ceea ce în cele din urmă contribuie la o dezvoltare mai eficientă și mai profitabilă a societății.5
Aceste principii sunt în general concepute pentru a ghida Japonia către o integrare responsabilă și durabilă a tehnologiilor de inteligență artificială în societate, luând în considerare aspectele etice și maximizând beneficiile sociale.5
Câteva ministere și agenții, inclusiv Ministerul Economiei, Comerțului și Industriei, Ministerul Afacerilor Interne și Comunicațiilor, Agenția pentru Cultură (în special în ceea ce privește drepturile de autor), precum și Comisia pentru Informații Personale, joacă un rol semnificativ în elaborarea și promovarea recomandărilor privind inteligența artificială. Deși aceste recomandări nu au caracter obligatoriu din punct de vedere legal, ele au un impact semnificativ și sunt larg urmate atât de mediul de afaceri, cât și de publicul din Japonia.2
Protecția datelor cu caracter personal în Japonia
